Friday, February 25, 2011

Animus - Anima

"...pe canapeau din salon Ea si El nu sunt singuri. Au insotitori launtrici care le hotarasc atractiile sau repulsiile fara stirea lor. Acesti insotitori sunt animus si anima....Urma arhetipului e vizibila in faptul ca orice individ poarta in el o reprezentare mai mult sau mai putin clara a partenerului ideal. In inconstient exista o dispozitie innascuta de a produce o asemenea reprezentare. 

... Jung a dat acestor tendinte universale numele de arhetipuri. In cazul particular care ne procupa el a dat numele de "anima" reprezentarii launtrice a femininului la barbat si pe cel de "animus" reprezentarii masculinului la femeie. Psihanalistul elvetian a ajuns la aceste concluzii analizand visurile a numerosi barbati si femei. A constatat ca barbatii visau adesea femei necunoscute si mistrioase si ca aceste vise le inspirau de cele mai multe ori respect. Cat priveste femeile, in visele lor apareau de multe ori grupuri de barbati care exercitau asupra lor aceeasi fascinatie. Jung a ajuns la concluzia urmatoare: contraponderea noastra sexuala, cea care a fost reprimata din cauza sexului nostru nedeclarat, continua sa traiasca in noi sub trasaturile unei persoane de sex opus.

E vorba de cealalta jumatatate a noastra. E vorba de personalitatea noastra interioara, pe acre insa, pentru ca nu o cunoastem, o cautam in afara noastra. De aici intregul joc al asteptarilor si iluziilor ce se nasc in iubire, caci dorim nespus ca partenerii nostri sa corespunda imaginii ideale pe care o purtam in noi. Totul se petrece ca si cum animus si anima ne-ar incurca in avetura iubirii, dar adevarata lor functie este sa fie recunoscute ca dimensiuni ale fiintei noastre launtrice. Cat timp le pretindem partenerilor nostri sa se schimbe, le cerem sa intruchipeze intocmai arhetipul pe care-l purtam in noi; ceea ce evident le este cu neputinta.

Probabil ca in realitate, animus si anima cheama atat la aventura setimentala exterioara, cat si la aventura creatoare launtrica. Intr-o prima perioada a vietii, cand cunoastem iubirea, ele ne scot de sub tutela familiei, incutandu-ne sa cream propria noastra unitate familiala.

... Dar, desi animus si anima reprezinta insusi arhetipul vietii care ne cere sa evoluam departe de parintii nostri, trebuie spus ca aceleasi figuri pot ramane prozoniere ale complexelor parentale daca acestea sunt puternice si negative. Atunci ele inhiba tendinta de autonomie a tinerilor barbati sau femei. Tema este de altfel exploatata si in basme, in care vedem o printesa inchisa de tatal ei in turnul castelului. In plan simbolic, cavalerul care vine sa o salveze reprezinta deopotriva animusul ce se trezeste in fata si iubirea care o face sa paraseasca mediul parental.

In tendita spre autonomie nu se poate implini din cauza unor compleze parentale care inhiba eul si impiedica dezvoltarea naturala, animus si anima se transforma in contrariul lor. Capacitatea unei femei de a lua initiative devine atunci asteptare pasiva. Daca situatia se prelungeste, animusul ei, incatusat fiind, isi pierde forta sau se inacreste. In vreme ce animus reprezinta capacitatea unieu femei de a lua initiative, anima reprezinta capacitatea de a iubi a unui barbat. Daca barbatul isi reprima sensibilitatea, aceasta poate deveni capricioasa si agitata, cerandu-si drepturile sub forma unori umori irationale care, impotriva vointei lui, pun stapanire pe el. Un asemena barbat se poate lasa prada deprimarii si disperarii fara a opune rezistenta. 

... La modul general, animus reprezinta curajul, initiativa, fermitatea, actiunea, verbul si spiritualitatea in sesn larg; intruchiparile lui sunt omul de curaj si de actiune, artistul, liderul carismatic sau maestrul spiritual. Iar acestea sunt intr-adevar calitatile pe care femeile le cauta adesea la barbati. Anima intruchipea`a sentimentele, satrile sufletesti vagi, intuitiile, capacitatea de iubire personala, sentimentul naturii, relatia cu inconstientul. Ea apare in cultura sub trasaturile femeii evanescente si mistrioase, ale ruralei senzuale si patimase, ale femeii poetice si cultivate, ale calauzei spirituale sau ale preotesei. Sunt totodata tipurile de femei pe care le cauta barbatii.

Jung observa ca,la barbatul care s eidentifica puternic cu ratiunea sa si care nu da curs nevoilor sale relationale, anima se va exprima sub forma unor unori incontrolabile si irationale ce pun stapanire pe el in momente neasteptate. Aceste umori spontane il poseda si fenomenul va persista atat timp cat el nu va stbili un raport constient cu feminitate alui interioara. Din acelasi motiv, se va indragosti fulgerator atunci cand va "recunoaste" inconstient o parte din el insusi in alta persoana. Altfel spus, sensibilitatea lui inconstienta are puterea de a pune stapanire pe el fara voia lui pentru ca nu i se face loc in viata constienta. 

....Acelasi lucru este valabil pentru femeia identificata cu feminitatea traditionala. Ea sustine mortis opinii imposibil de sustinut din punct de vedere rational, fara sa abuca vreun argument in sprijinul spuselor sale. Ea stie si asta ar trebui sa fie suficient. Este supusa unui atac al animusului, comparabil cu asaltul pe care anima in da asupra barbatului. femeia nu va putea scapa de domnul aceast care se pretinde atotstiutor decat atunci cand ii va da o sansa de a se exprima mai bie si va indrazni sa-si confrunte parerile cu relaitatea comuna si obiectiva.

...Jung tragea concluzia ca femeia ii cauta pe toti barbatii intr-un singur barbat, in vreme ce barbatul cauta femeia din toate femeile. Iata de ce femeia este in general mai fidela decat barbatul si adesea ea se teme de barbati, vazut ca grup nediferentiat, in timp ce prezenta unui partener o linisteste; dimpotriva, un barbat se teme de intimitatea cu o femeie, dar nu se va teme de femeie in general.

....In rezumat, am putea spune ca anima e acea frota din barbat care inspira nevoia de a iubi si de a fi iubit, de a ocroti si de a fi apreciat. Este capacitatea de iubire si de aceptare, de toleranta extrema si de compasiune nesfarsita. Pervertita, ea se transforma in dependenta, supunere, servitute, sclavie si masochism. reprimata, devina raceala, respingere, apasare, Ea il va face pe barbat sa caute inconstient partenere care intruchipeaza unul sau altul din aceste aspecte, permitandu-i astfel sa se descopere pe sine.

Animusul este acea energie care se implineste transformand materia prin vointa sa. Este puterea de actiune, de miscare, de initiativa. Perverti, devine fantezie maniaca, autoritarism, dictatura, sadism. Reprimat se transforma in slabiciune, lipsa de rigoare, autodistrugere. Femeia va cauta si ea parteneri care-i intruchipeaza aceste dimensiuni inconstiente, pentru a invata sa se cunoasca."

Exista iubiri fericite?
Guy Corneau